Untitled III

E momentul ala din viata in care iti dai seama ca nu ai realizat nimic, ca viata merge pe langa tine, tu te duci pe langa ea si tot asa. E momentul in care zici: “trebuia sa fac lucrul ala, era foarte bine daca il faceam...Ce prost am fost!” Te gandesti ca timpul, dusmanul tau ti-a luat-o inainte, ca lucrurile esentiale nu au fost facute la timpul lor si ca o sa te trezesti singur, imbatranit si incapabil sa mai faci ceva.
E momentul in care ceri iubire si nu ti se iubire. Cand esti capabil pentru prima data sa iti lasi sufletul deschis, dar nimeni nu e acolo ca sa ti-l umple cu un strop si dupa iar o sa te inchizi in globul tau de cristal.
E momentul in care te copleseste atat de tare privirea unui om, incat te simti pierdut si nu-ti mai gasesti cuvintele, ca sa gasesti pe altul ca sa te trezeasca la realitate prin cuvintele sale dure.
E momentul in care spui "nu mai pot", dar continui sa faci acelasi lucru la nesfarsit doar sa iti arati tie ca inca mai ai vointa necesara pentru a duce la bun sfarsit o lupta. Atunci realizezi ca ai putut mai mult decat te asteptai.
E momentul in care iti dai seama ca nimic nu dureaza o vesnicie, ca totul se preface, totul trece, totul moare “ca să se nască din nou, altfel, în altă parte, cu alţi oameni.”
Blondy